Am auzit de atâtea ori “ne naștem egali”, dar parcă nu am interiorizat cu adevărat propoziția aceasta. Și totuși, din punct de vedere al alăptării, chiar ne naștem egali. Toți copiii au șansa de a avea un start corect pentru o viață sănătoasă prin alăptare.

Conform unui studiu realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului “Alfred Rusescu”, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, când vine vorba de rata alăptării exclusive la sân a copiilor sub 6 luni. Același material indică o scădere față de 2004 a duratei alăptării, aceasta ajungând la doar 2,43 luni.

La nivel mondial, 40% dintre copiii cu vârsta mai mică de 6 luni sunt alăptați exclusiv și doar 45% dintre aceștia mai sunt alăptați până la vârsta de 2 ani, vârstă minimă pe care Organizația Mondială a Sănătății o recomandă pentru alăptarea copiilor.

Alăptarea salvează vieți! Nu este doar un slogan menit să vă impresioneze sau să vă șocheze, ci este purul adevăr. Gândiți-vă doar la locuitorii țărilor cele mai sărace din lume, unde condițiile de igienă sunt minime sau inexistente, unde apa – acolo unde este disponibilă – este contaminată cu microorganisme fatale pentru viața umană. Pentru nou-născuții din aceste regiuni/țări, hrănirea cu formulă prezintă un risc foarte mare de îmbolnăvire și chiar de moarte. Mai mult, deoarece familiile nu își permit să achiziționeze lapte praf în cantitățile necesare, ele prepară un biberon de formulă care conține prea multă apă în raport cu laptele praf. Astfel, rezultă o masă prea diluată pentru necesarul caloric al copilului, iar aceștia ajung malnutriți. Șansa la o viață cât mai sănătoasă a nou-născuților acestor țări stă în laptele matern, pe care ideal ar fi să îl primească direct de la sânul mamei lor.

Creșterea procentajului alăptării la un nivel optim ar putea preveni, anual, peste 823.000 de decese în rândul copiilor și încă 20.000 în rândul mamelor. Laptele matern este alimentul ideal, “standardul de aur”, pentru hrănirea copiilor. Pentru bebelușii cu vârsta sub 6 luni, în situația în care alăptarea este eficientă, acesta asigură în totalitate aportul nutritiv necesar unei creșteri armonioase.

Alăptarea nu poluează și este gratuită! Deci, dacă alăptați, protejați mediul înconjurător și economisiți bani.

Puteți susține cauza alăptării, informându-vă cu privire la beneficiile ei și ajutând mamele să aibă încredere în corpul lor și în copilul lor. Oferiți-le un pahar cu apă, spuneți-le o vorbă de încurajare sau îndrumați-le să ceară ajutor specializat de la un consultant acreditat în lactație IBCLC.

Cu toții jucăm un rol important în creșterea, dezvoltarea, supraviețuirea și prosperitatea copiilor acestei lumi! Haideți să ne implicăm! Ne implicăm informându-ne corect, sprijinind alăptarea și alegerile alimentare, susținând organizațiile și asociațiile active în domeniu, ajutând și încurajând mamele, asumându-ne un rol activ în comunitate. 

Suptul suzetei, al protecției de silicon sau al tetinei nu presupune deschiderea largă a gurii, limba rămâne în spatele gingiei inferioare, suptul este mai viguros. Deoarece fluxul laptelui din tetină este mai mare, bebeluşul poate fi nevoit să oprească curgerea laptelui cu limba sau strângând tetina cu buzele, pentru a nu se îneca.

Alte dezavantaje ale folosirii tetinei şi suzetei sunt: deformarea palatului dur, a dinţilor şi a feţei – deoarece acestea trebuie să se adapteze la forma suzetei sau tetinei – şi creşterea riscului morţii subite.

Copilul pus la sân după ce s-a învăţat cu tetină va întâmpină numeroase dificultăţi în extragerea laptelui:

• nu deschide larg gura şi prinde doar vârful mamelonului
• nu reuşeşte să menţină mamelonului în gură
• blochează cu limba fluxul de lapte
• laptele nu este extras eficient din cauza ataşării incorecte
• stimularea mamelonului cu rol în producerea laptelui matern este insuficientă
• copilul este agitat, nu reușește să extragă suficient lapte
• prinderea incorectă produce ragade la nivelul sânului.

Cu timpul, aceste probleme pot duce la apariția de ragade, făcând suptul dureros pentru mamă, și apoi la scăderea cantității de lapte matern, deoarece acesta nu este extras complet, sânul nu este golit și producția se diminuează treptat.

Pentru a evita aceste probleme, este de preferat ca în primele zile de viaţă să se evite folosirea tetinelor, a mameloanelor de silicon şi a suzetelor, mai ales hrănirea cu biberonul în maternitate. Dacă este cu adevărat necesar ca sugarul să fie hrănit altfel decât la sân, se preferă alimentarea cu linguriţa sau seringa, sau, când cantitatea de lapte de la o masă este mai mare, administrarea cu cana. Un dispozitiv util în anumite situații este un “lactation-aid”, un biberon fără tetină în care se plasează un tub de gavaj, celălalt capăt introducându-se în gura copilului în timp ce acesta suge la sânul mamei (dacă suptul la sân nu este suficient).

Dacă totuși se folosesc biberoane, dintre tetine sunt preferate cele de silicon, care sunt mai ferme. Baza trebuie să fie largă, tija lungă şi orificiul să permită doar un flux lent.